București - capitala noastră

     Experiența ultimilor 25 de ani de administrație în Bucureşti ne arată clar că ceea ce i-a lipsit Capitalei noastre nu au fost ideile. Au lipsit, însă, mulți ani, implicarea, o doză necesară de responsabilitate atunci când vorbim de administrarea unei comunități de aproape două milioane de oameni, dar şi gospodărirea eficientă a banului public.

     Pentru a fi gospodărit eficient, oraşul trebuie privit ca o prelungire a propriei case: trebuie să gândeşti pe termen lung, să iei cele mai bune decizii pentru cei din jurul tău, împreună cu ei, să le cântăreşti bine şi să le duci, la timp, la îndeplinire.

     Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să redăm oraşul bucureştenilor. O administrație închisă, centralizată nu poate răspunde nevoilor individuale ale bucureştenilor. Administrarea eficientă înseamnă transferul deciziei cât mai aproape de bucureșteni. De aceea, cred că dezvoltarea Capitalei noastre trebuie făcută în parteneriat permanent cu bucureştenii. Bucureştenii plătesc taxe şi impozite. Ei trebuie să ştie ce se întâmplă cu banii lor şi trebuie implicați în luarea deciziilor cu privire la ceea ce este mai bine pentru oraşul lor. Primarul general trebuie să fie un partener şi un coordonator al primarilor de sector, pentru a aduce decizia cât mai aproape de bucureşteni.

     În acelaşi timp, este nevoie de o regândire fundamentală a modului de funcționare a municipalității. Primăria Generală nu mai poate fi doar un observator care constată și inventariază problemele bucureștenilor, o instituție reactivă și ineficientă, ci trebuie să devină o instituție proactivă, care previne apariția problemelor. Primăria Generală trebuie să devină un reper național, un model al eficienței unei municipalități. Este nevoie, în egală măsură, să recâştigăm încrederea oamenilor în administrația locală. Însă, încrederea bucureştenilor nu poate fi recâştigată, dacă nu vom aplica trei principii fundamentale:

  • trebuie să trecem de la administrația lucrului făcut de mânuială și a banilor aruncați pe apa sâmbetei, la o administrație eficientă și a deciziilor bune, luate în folosul bucureştenilor;
  • trebuie să impunem şi să respectăm criteriile de integritate în exercitarea funcțiilor publice: corectitudinea, onestitatea, verticalitatea – ca suport al încrederii şi credibilității în fața bucureştenilor;
  • performanța, măsurată prin eficiență şi rezultate concrete, trebuie să fie singurul criteriu în atribuirea funcțiilor publice.

     Cred cu tărie că oraşul nostru are nevoie de o viziune și de un program liberal, ca singure opțiuni care generează bunăstare și pot duce la creșterea calității vieții. Această viziune înseamnă un management atent al costurilor de funcționare, abandonarea lucrului făcut de mântuială, respectarea drastică a termenelor asumate, stimularea investițiilor private și implicarea bucureștenilor în actul de administrație locală.

     Programul meu atinge axele prioritare prin care putem să ajungem rapid la o dezvoltare sustenabilă, printre care: sănătate, infrastructură, energie, investiții, urbanism și cultură.

     Trebuie să avem un oraş sănătos, ca punct de plecare non-negociabil pentru o viață normală şi șansa unui viitor mai bun pentru copiii noştri. Investițiile într-un sistem de sănătate performant trebuie să devină o prioritate pentru administrația Capitalei noastre.

     Trebuie să rezolvăm problema infrastructurii, deoarece pierdem prea mult timp și bani, blocați fiind în intersecții sau pe străzile orașului.

     Trebuie să schimbăm modul de alimentare cu energie termică a Bucureștiului deoarece, în prezent, aceasta funcționează pe baza unui sistem perimat, care produce, în fiecare an, o hemoragie financiară în bugetul Primăriei Generale și, implicit, în cel al bucureştenilor.

     Trebuie să atragem cât mai multe investiții private pentru a crea locuri de muncă şi oportunități pentru bucureşteni în oraşul lor, pentru a atrage fonduri la bugetul local, pentru a putea investi astfel în creşterea calității vieții pentru bucureşteni.

     Trebuie să revigorăm aspectul estetic pentru ca Bucureştiul să-și recapete identitatea și personalitatea istorică.

     Trebuie să transformăm Capitala noastră într-un punct o referință culturală pentru întreaga Europă, nu doar pentru România.

     Pe termen mediu, aplicarea acestui program înseamnă creșterea calității vieții pentru bucureșteni, prin servicii sociale performante, mediu de viață sănătos și sigur, dezvoltare economică, administrație publică performantă, dezvoltare urbană coerentă, identitate culturală.

     Capitala noastră are nevoie de o administrație eficientă, coerentă și consecventă, pentru a recupera decalajul produs, timp de 25 de ani, de amatorism, lipsă de implicare și lucru făcut de mântuială. Modul în care va arăta orașul copiilor noștri, al generațiilor viitoare, depinde de noi, iar din tabloul Bucureștiului, așa cum ni-l imaginăm în următorii 20 de ani, toate aceste neajunsuri trebuie să dispară.

     Bucureştiul trebuie să redevină Capitala noastră și să își recâștige rolul bine meritat în ierarhia marilor oraşe europene: performanță economică, servicii de calitate, nivel de trai ridicat, infrastructură modernă.

Bugetul Primăriei Capitalei – risipirea banilor bucureștenilor

     Risipa este cuvântul care descrie cel mai fidel modul în care a fost gestionat bugetul Primăriei Municipiului București în ultimii șapte ani. Rapoartele Curții de Conturi oferă o radiografie clară a modului în care administrația de stânga a gospodărit banii bucureștenilor. Lipsa de viziune și de responsabilitate a fost coroborată, de multe ori, cu o organizare pe criterii clientelare a instituției Primăriei, într-un dispreț total față de nevoile bucureștenilor și față de oraș, în general.

     O analiză la rece a mandatului administrației de stânga ne arată o realitate tristă: Bucureștiul a stagnat în ultimii ani din cauza cheltuirii iresponsabile a banilor publici.

     În ultimii șapte ani, administrația de stânga a avut la dispoziție un buget de aproape 7 miliarde de euro, bani care au fost cheltuiți ineficient și fără viziune.

     Unul dintre cele mai controversate cazuri este închirierea, fără licitație, a sediului Primăriei din Splaiul Independenței, cu o chirie anuală de 2,9 milioane de euro pe an. În total, până la sfârșitul anului 2015, Primăria a achitat facturi de 11,6 milioane de euro, doar pentru închirierea spațiului în care își desfășoară activitatea.

     Un alt exemplu în privința cheltuirii iresponsabile a banilor este Arena Națională. Stadionul a avut un preț dublu față de prețul anunțat inițial și, ca o comparație, a fost cu mult mai scump (240 milioane euro) decât stadionul din Frankfurt (126 milioane euro), deși cele două stadioane sunt aproape identice și au fost construite de aceeași companie. La costurile supraevualuate ale Arenei Naționale se adaugă și nenumărate vicii de execuție neremediate încă, ceea ce face ca stadionul să fie, practic, nefuncțional. Acoperișul Arenei Naționale a costat nu mai puțin de 25 de milioane de euro și a fost ales împotriva opiniei avizate a consultantului. Astăzi, stadionul este închis și din cauza defecțiunilor apărute la acoperișul construcției.

     Primăria Capitalei a pierdut în mod constant bani din cauza creditelor neperformante. Primăria a obținut, în anul 2002, un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de aproximativ 500 de milioande euro pentru proiecte de infrastructură. Unul dintre proiecte viza modernizarea a circa 100 școli bucureștene, iar o parte din finanțare (112 milioane euro) era asigurată prin creditul BEI. Deși au trecut 14 ani de la semnarea acordului, proiectul nu a fost finalizat nici astăzi. Din cauza proastei gestionări a contractului, Capitala a pierdut tranșe de finanțare din acordul BEI de peste 10 milioane de euro, bani care au fost realocați de la bugetul local. În acest an, din cauză că 18 școli incluse în program nu au fost încă modernizate, alte 27 milioane de lei vor fi realocate din banii bucureștenilor.

     Administrația Cimitirelor a fost unul dintre principalii beneficiari ai risipei banului public. În ultimii cinci ani ai administrației de stânga, Administrația Cimitirelor a avut un buget de aproximativ 70 de milioane de euro. În acest moment, instituțiile statului investighează această entitate din subordinea Primăriei Capitalei, existând suspiciuni cu privire la căpușarea ei de către anumite firme private.

     Un alt beneficiar celebru ar risipirii fondurilor publice a fost RADET. Subvenția acordată pentru căldură, în ultimii ani, de către Primăria Generală a fost, în medie, de peste 125 de milioane de euro/an. Acești bani nu reprezintă altceva decât acoperirea pierderilor din rețeaua de termoficare, pierderi estimate oficial la 24%, în realitate fiind însă mult mai mari.

     O dovadă clară de batjocorire a banului public o reprezintă și ceea ce s-a întâmplat la spitalele “Victor Gomoiu” și “Foișor”. Pentru ambulatoriile celor două spitale, administrația de stânga a obținut o finanțare externă de aproximativ 30 de milioane de lei, fonduri nerambursabile. Lipsa de responsabilitate a vechii administrații a făcut ca mai mult de jumătate din acești bani să se piardă.

     Și exemplele de cheltuire iresponsabilă a fondurilor publice nu se opresc aici. Doar în ultimii cinci ani, pentru răsadurile de flori s-au cheltuit, cumulat, aproximativ 100 de milioane de euro. Peste 60 de milioane de euro au fost cheltuite, tot în ultimii cinci ani, pentru spectacole, în timp ce alte 4 milioane de euro au fost risipite pe maculatură: realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada suspendată.

Clădirile cu risc seismic – șapte ani de nepăsare

     Un seism de amploarea celui din 1977 va produce un dezastru de proporții inimaginabile în Capitală, din cauza stării deplorabile în care se află foarte multe clădiri, îndeosebi din zona centrală. Din păcate, prea puțini dintre edilii Capitalei au dorit să vorbească despre acest risc și cu atât mai puțin au fost dispuși să ia măsuri pentru a preveni o situație binecunoscută.

     Singurele măsuri adoptate, până în prezent, au constat în evacuarea spațiilor comerciale aflate la parterul clădirilor cu risc seismic și consolidarea unui număr infim de imobile. Mai exact, în 14 ani au fost consolidate 18 imobile, dintr-un total de peste 600 cu risc seismic ridicat.

     Datele necosmetizate și seci, legate de o posibilă tragedie, arată astfel: Bucureștiul este Capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. Peste 370 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic. 178 dintre clădirile cu risc sunt catalogate drept „pericol public” de către experții care au verificat structura de rezistență a acestor imobile. Alte aproape 350 de clădiri erau, în perioada 2001-2002, încadrate în clasa a II-a de risc seismic, însă, din 2014, odată cu modificarea legislației privind riscul seismic, majoritatea clădirilor re-expertizate au trecut în clasa I de risc. Un exemplu concret în acest sens și de notorietate este clădirea ArCub, de pe strada Batiștei, nr. 14, care, din data de 30 decembrie 2015, a fost încadrată în clasa I de risc seismic.

     Un calcul simplu, care reiese din statisticile oficiale, arată că suprafața totală a imobilelor care trebuie consolidate (672 de clădiri încadrate în clasele I și II de risc) este de aproximativ 1,2 milioane de metri pătrați. Tot statisticile oficiale arată că valoarea medie a costurilor pentru consolidarea unui imobil este de aproximativ 350-400 de euro pe metrul pătrat.

Traficul – pierdem o zi pe săptămână în autoturisme

     Capitala este sufocată de trafic din cauza nerespectării termenelor de execuție a lucrărilor și din cauza managementului defectuos al transportului în comun.

     Toate lucrările mari de infrastructură, finalizate în ultimii șapte ani, au avut întârzieri uriașe: Pasajul Basarab – întârziere de doi ani, Pasaj străpungerea Doamna Ghica – Chișinău – întârziere de patru ani, Pasajul suprateran Mihai Bravu – întârziere de doi ani.

     Doar în anul 2015, Primăria Capitalei s-a angajat să finalizeze șase mari proiecte de infrastructură, care reprezintă tot atâtea șantiere deschise pe carosabil. Din cele șase proiecte, unul singur a fost finalizat: Pasajul de la Piața Presei Libere. Acest haos, care ilustrează absența unei minime planificări a lucrărilor, este completat de șantierul din cartierul Drumul Taberei, deschis pentru extinderea Magistralei 5 de metrou.

     În lipsa unui transport în comun modern, mulți bucureșteni și-au achiziționat autoturisme, astfel că, în Capitală, sunt înregistrate, în prezent, circa 1,1 milioane de autovehicule personale. Din cauza lucărilor întârziate și a lipsei măsurilor de decongestionare a traficului, din marile cartiere către centru, la orele de vârf, un șofer petrece peste o oră în trafic, deși, în mod normal, drumul ar dura aproximativ 20 de minute. Aceasta înseamnă o pierdere medie de circa 80 de minute în fiecare zi. Altfel spus, un bucureștean pierde în trafic aproape o zi lucrătoare (8 ore) în fiecare săptămână.

     Zeci de milioane de euro au fost investite într-un sistem de management al traficului, care, în anul 2015 nu a funcționat, mai bine de șase luni. Acesta a fost instalat în perioada 2007 – 2009 și acoperă doar 172 intersecții, dintr-un total de 434 semaforizate. În plus, Primăria nu a încheiat un contract de mentenanță pentru sistemul inteligent, astfel încât defecțiunile nu pot fi remediate.

     Primăria Capitalei, prin Administrația Străzilor, a plătit 11 milioane de euro, în 2008 și 2010, pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete.În 2012, Poliția Rutieră a închis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefuncționale. Capitala României se află pe ultimele locuri din Europa în ceea ce priveşte pistele destinate bicicliştilor. Lungimea totală a acestora nu depăşeşte 10 kilometri.Singurele capitale din regiune cu care Bucureştiul se poate compara în privința infrastructurii precare pentru biciclişti sunt Sofia şi Chişinău.

     Șoseaua de centură ar trebui să aibă cel mai important rol în infrastructura unei Capitale, însă, în cazul Bucureștiului, aceasta este foarte aglomerată, prost întreținută, iar viteza medie de circulație a mașinilor este de 17 km/h. Din cei 72 de kilometri ai centurii, doar 20 sunt extinşi la patru benzi şi pot asigura o viteză medie de până la 90 de kilometri/h. Pe ceilalți 52 de kilometri, şoferii duc o luptă continuă cu gropile, trecerile la nivel de căi ferate dezafectate, dar şi cu intersecțiile în care centura de obicei nu are prioritate.

     Primăria Capitalei trebuia să finalizeze în 2015 următoarele cinci proiecte de infrastructură:

  • Modernizarea Șoselei Iancului și Pantelimon. Întârziere: doi ani. Lucrările de modernizare au început la jumătatea lunii iunie 2013, când reprezentanții Primăriei Capitalei promiteau că vor finaliza lucrările în toamna anului 2014, apoi în iunie 2015. În prezent, lucrările la Șoseaua Iancului sunt realizate în proportie de 90%, iar la Șoseaua Pantelimon stadiul lucrărilor este la 56%. Valoarea lucrărilor de reabilitare se ridică la circa 70 milioane de euro;
  • Pasajul Ciurel. Întârziere: 2 ani. Pasajul este realizat în proporție de 42,5%. Lucrările au fot oprite la sfârșitul anului 2015 deoarece Tribunalul București a decis anularea autorizației de construire emisă în 2014 de Primăria Capitalei. Termenul estimat pentru finalizare era de 35 luni, de la începerea lucrării, respectiv anul 2014;
  • Pasajul Nicolae Grigorescu. Întârziere: patru ani. Lucrarea constă în lărgirea bulevardului la trei benzi pe sens și a trotuarelor la 5 metri. La intersecția bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu urma să fie construit un pasaj suprateran peste râul Dâmbovița. Lucrarea este executată în proporție de 60%. Proiectul a fost demarat în martie 2010 și trebuia să fie încheiat la sfârșitul anului 2012. Lucrarea a fost, însă, blocată pentru patru ani din cauza exproprierilor neaprobate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, estimate la o valoare de 35 milioane lei. În urma unei licitații, valoarea proiectului a fost stabilită la aproximativ 90 milioane lei. Lucrările au fost reluate în luna martie 2014;
  • Pasajul Piața Sudului. Termenul de finalizare a lucrărilor era sfârșitul anului 2015. Din cauza faptului că nu s-a respectat acest termen, Primăria Capitalei a pierdut finanțarea europeană. În prezent, lucrările sunt executate în proporție de 27%. Noul termen avansat pentru finalizarea lucrărilor este 30 iunie 2016, iar dacă nu va fi respectat, Primăria va trebui să returneze și banii decontați. Valoarea a fost estimată la 127 milioane lei;
  • Lărgirea Bulevardului Liviu Rebreanu. Întârziere: doi ani. Modernizarea bulevardului, respectiv a tronsonului cuprins între Bulevardul Nicolae Grigorescu și Bulevardul Camil Ressu, a început în 2012 și avea termen de finalizare noiembrie 2013. Modernizarea bulevardului, pe acest segment, a costat 17 milioane de euro.

     Pe lângă lucrările neterminate, există două obiective majore a căror finalizare în mandatul 2012-2016 a fost promisă, dar la care lucrările nici măcar nu au demarat. Lărgirea străzii Fabrica de Glucoză și lărgirea străzii Prelungirea Ghencea au fost amânate ani întregi. Lucrările la strada Fabrica de Glucoză au fost amânate în ultimii patru ani, deși, inclusiv în 2015, Consiliul General al Municipiului București a aprobat culoarul de exproprieri. Lucrarea este necesară atât pentru descărcarea Autostrăzii A3, cât și pentru decongestionarea traficului din zona Pipera, unde infrastructura nu a ținut pasul cu dezvoltarea imobiliară. Cel mai probabil lucrările vor demara la finele anului 2016, termenul de execuție fiind de 18 luni. Proiectul Prelungirea Ghencea – Domnești datează de circa zece ani. Planul inițial prevedea lărgirea la șase benzi și construirea unui pasaj rutier care să traverseze șoseaua de centură. Proiectul a fost modificat în 2015 și prevede realizarea a câte două benzi de circulație pe sens, trotuare, piste pentru bicicliști și racordarea străzilor secundare la Prelungirea Ghencea. Deși lucrările trebuiau demarate în 2015, acest lucru nu s-a întâmplat.

Transportul public – viteza medie de deplasare a autobuzelor: 13 km/h

     În București este concentrată cea mai importantă piață a forței de muncă din România: 1,2 milioane de oameni reprezintă populația activă a Capitalei. Tot aici se află sediile ambasadelor străine acreditate în România, ale instituțiilor centrale de stat, ale corporațiilor și ale multor companii de stat sau private.

     Pentru ca sectorul economic să fie dinamic și să producă eficient, Capitala trebuie să-i ofere mobilitate. În București, ca de altfel în orice altă metropolă europeană, transportul public este primordial. El trebuie să deservească o populație care are nevoie de creștere economică și să-i ofere rapiditate, siguranță și confort.

     Sistemul public de transport din București are un parc auto funcțional de numai 1.165 de mașini, în condițiile în care Regia Autonomă de Transport București susține că transportă zilnic 2,6 milioane de călători.

     Din cele 1000 de autobuze Mercedes aflate în parcul auto al RATB doar 676 sunt în circulație, restul nefiind funcționale din cauza unor defecțiuni tehnice. Din totalul de 483 de tramvaie, pe șinele din Capitală circulă numai 279, iar din cele 297 de troleibuze pe care regia le are la dispoziție doar 192 transportă călători.

     Gradul de uzură al mijloacelor de transport este ridicat: 95% pentru troleibuze, 85% pentru tramvaie și 93% pentru autobuze, conform unui raport al Regiei din anul 2014. Ultima investiție majoră, de introducere a unui nou tip de transport, a avut loc în urmă cu 14 ani, când s-a construit o linie de metrou ușor. În prezent, Capitala are doar două astfel de linii: 41 și 32. Ultimele autobuze au fost achiziționate de RATB în 2009 (500 de autobuze), iar ultimele tramvaie în 2000 (13 tramvaie). Regia are un număr impresionant de angajați, aproape 11.000 și a fost implicată în nenumărate scandaluri, în special din cauza angajaților care furau motorină din mașinile destinate transportului în comun.

     Cel mai rapid mijloc de transport în comun – utilizat și încurajat de marile capitale europene – se află în administrarea Ministerului Transporturilor, și nu a Primăriei Capitalei. Rețeaua de transport subteran este incompletă şi nu deserveşte toate zonele/cartierele din București.

     În marile orașe ale lumii, rețeaua de metrou are stații frecvente, care încurajează publicul să folosească acest serviciu. La Paris, metroul are 245 de stații răspândite pe o suprafață de doar 87 km, în timp ce metroul din București acoperă, cu doar 51 de stații, o suprafață de cinci ori mai mare. În orașele din Statele Unite sau Canada, distanța dintre stații este de maximum 400-500 metri în centrul orașului și de circa 1 km în suburbii. Rețeaua de metrou din București a fost concepută cu distanțe de 1,5-1,7 km între stații, prea mari pentru ca acest serviciu public să funcționeze la parametri optimi. Rezultatul? Nu doar aglomerația din transportul de suprafață, ci și problemele de rentabilitate de la Metrorex. Cea mai importantă investiție de extindere a metroului în cartierul Drumul Taberei trebuia să fie încheiată în 2013. În plus, nu există linie de metrou care să facă legătura cu Aeroporul „Henri Coandă”.

     În condițiile în care orașul se extinde de peste 10 ani, cu proiecte imobiliare de locuințe, dar și cu sedii de companii, în prezent există doar 11 linii de mijloace de transport în comun către zonele preorășenești, iar acestea circulă cu frecvență redusă. Cealaltă metodă de legătură utilizată de capitalele europene, precum Madrid, Paris sau Londra, și anume trenul, care leagă zonele periferice de cele metropolitane, nu există.

     Pentru bucureșteni, transportul public înseamnă timp pierdut în stație, aglomerație și stres, mizerie și condiții proaste. Lipsa aerului condiționat din majoritatea autobuzelor face acest mod de deplasare imposibil, la temperaturi de peste 30 de grade. Timpul de așteptare, precum și cel petrecut 12 / 36în traficul aglomerat este greu de suportat de călători, în condițiile în care nu există benzi unice, care ar permite creșterea vitezei medii de deplasare. Viteza medie de deplasare a autobuzelor este de 13 km/h. Starea proastă a infrastructurii de transport a determinat populația să cumpere și să se deplaseze cu automobilele personale. Densitatea mașinilor raportată la populație este mai ridicată în București decât în multe orașe europene, unde puterea de cumpărare este mult mai mare. Cu 473 de autoturisme/1000 locuitori, Bucureștiul depășește orașe precum: Frankfurt (455/1000 locuitori.); Munchen (425/1000 locuitori); Stockholm, (400/1000 locuitori.); Amsterdam (390/1000 locuitori.); Paris (390/1000 locuitori.)

     Absența unei infrastructuri adecvate de transport public periclitează inclusiv creșterea economică, deoarece firmele și populația sunt nevoite să cheltuiască sume mari de bani pe achiziția de mașini și pe locuri de parcare, la care se adaugă costurile asociate cu timpul irosit în ambuteiaje.

RADET – administrația a subvenționat risipa

     Situația în care se află RADET este proba clară a faptului că lipsa de interes şi incompetența unei administrații locale pot afecta în mod direct viața a milioane de oameni. RADET a ajuns în situația de astăzi pentru că ani la rând administrațiile Capitalei au subvenționat risipa și nu au luat nicio măsură pentru a eficientiza operatorul de energie termică (RADET) și furnizorul de energie termică (ELCEN).

     Pe cale de consecință, modelul de furnizare a energiei termice din București este total depășit. ELCEN deține centrale vechi, ineficiente, puse în funcțiune în perioada 1970-1980 și, prin urmare, cu durata de viață depășită (singura excepție o reprezintă CET Vest). În acelaşi timp, infrastructura veche (operată de RADET), reprezentând circa 4.000 de km de rețea de termoficare, periclitează distribuția adecvată a agentului termic, cu pierderi ridicate, de aproximativ 24%. Aceste pierderi se regăsesc atât pe factura bucureştenilor, cât şi pe factura pe care o plăteşte (prin subvenție) Primăria Capitalei, deci tot bucureştenii. Subvenția acordată în ultimii ani de către Primăria Generală a fost, în medie, de peste 125 de milioane de euro/an. Acești bani nu reprezintă altceva decât acoperirea pierderilor din rețeaua de apă caldă. În loc să rentabilizeze și să modernizeze rețeaua RADET, administația de stânga a aruncat bani, an de an, pe o apă care se scurge, literalmente, în pământ. Concluzia este simplă: administrațiile Capitalei au cheltuit ineficient banii publici, pe lucruri făcute de mântuială, în loc să investească în proiecte care contează, cum este retehnologizarea RADET şi transformarea sa într-o companie profitabilă.

Fondurile europene – O șansă ratată în ultimii șapte ani

     Administrația de stânga a Capitalei a neglijat aproape complet accesarea fondurilor europene, o soluție de dezvoltare a orașului printr-o sursă de finanțare avantajoasă, în foarte multe cazuri nerambursabilă. Multe proiecte au rămas nefinalizate, altele au avut întârzieri, însoțite de penalizări, ceea ce a dus la pierderea multor fonduri și la împovărarea bugetului orașului.

     Finalizarea Stației de Epurare a apelor uzate Glina, un proiect în valoare de 258 milioane de euro, din care 130 milioane provin din fonduri europene, a rămas un proiect pe hârtie, deși banii erau alocați pentru exercițiul financiar 2007-2013. Cel mai probabil, fondurile europene urmează să fie retrase, iar România va fi nevoită să plătească din buzunarul cetățenilor finalizarea lucrărilor și va trebui să restituie fondurile europene cheltuite în proiect. Lucrarea reprezintă o investiție esențială nu doar pentru bucureșteni, ci și pentru restul României, deoarece prin finalizarea stației de epurare se întrerupe poluarea Dâmboviței, a Dunării și a Mării Negre, dar și a pânzei freatice din bazinul Argeșului și Dâmboviței.

     Acesta este doar unul dintre cele mai semnificative exemple de ratare – de către administrația de stânga – a unor oportunități majore pentru dezvoltarea durabilă a comunității noastre. Capitala a avut finanțare europeană pentru alte opt obiective de interes public, însă doar două au fost terminate la termen, adică la finalul anului 2015: Casa Cesianu și Muzeul “Nicolae Minovici”. Celelalte șase (printre care se numără reabilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriilor de la Spitalele “Victor Gomoiu” și “Foișor”, amenajarea circuitului turistic pe lacurile Tei și Floreasca, modernizarea infrastructurii rutiere Piața Sudului) înregistează întârzieri considerabile, care deja au dus la penalizări și la pierderea unor sume consistente de bani. Doar pentru cele trei proiecte amintite Primăria a pierdut 30 de milioane de euro, care reprezintă fonduri europene accesate în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013. Proiectele ar fi trebuit finalizate până la sfârșitul anului 2015. În total, valoarea celor opt proiecte cu finanțare europeană a fost de 314 milioane lei.

     Administrarea dezastruoasă a Primăriei Generale în gestionarea fondurilor europene se răsfrânge în mod direct nu doar asupra calității vieții, ci și asupra taxelor și impozitelor plătite de bucureșteni. Investițiile publice susținute cu bani de către Uniunea Europeană vor trebui finanțate acum de contribuabili, prin bugetul Primăriei, ceea ce va antrena un efect negativ asupra celorlalte zone de dezvoltare a Capitalei;

Poluarea – cea mai poluată capitală din Europa

     În București, traficul și poluarea sunt în strânsă legătură și afectează întreaga populație, având în vedere că un nivel alarmant de compuși toxici se regăsește în aerul din toate cartierele. Traficul intens și staționar creat de ambuteiajele de la semafor, precum și existența blocurilor de locuințe în apropierea străzilor și arterelor principale au efect direct asupra sănătății bucureștenilor. Bucureștiul este cea mai poluată capitală din UE și al șaptelea oraș cu grad ridicat de poluare dintr-un total de 69 de orașe europene monitorizate.

     La începutul anului 2004, a fost creată o rețea de monitorizare automată a calității aerului, în conformitate cu cerințele Directivelor Uniunii Europene și s-au realizat opt stații de măsurare a calității aerului (Balotești, Măgurele, Crângași, Şoseaua Mihai Bravu, Cercul Militar Național, Drumul Taberei, Titan şi Berceni). În 2010, potrivit studiului EcoPolis privind calitatea aerului, toate cele opt stații înregistrau depășiri de peste cinci ori a limitei de PM10, cea mai toxică dintre substanțe.

     România are lansată o procedură de infrigement din partea Comisiei Europeane, care a solicitat autorităților române, încă din septembrie 2014, să adopte măsuri împotriva poluării aerului. “România nu-și protejează cetățenii împotriva poluării cu praf fin (PM 10). Cetățenii din București au fost expuși aproape continuu la niveluri nesănătoase de PM 10 din 2007”, se arată în Notificarea CE (din punct de vedere al sănătații şi mediului înconjurător, cel mai nociv praf este alcătuit din particule cu diametrul de mai puțin de 10 microni, cunoscute sub denumirea de PM 10. Acestea pătrund adânc în sistemul respirator, ajungând în interiorul plămânilor, unde depozitează substanțele periculoase pe care le transportă). În urma infrigementului, reprezentanții Primăriei Generale a Capitalei şi-au declarat angajamentul pentru politicile curate în lupta împotriva schimbărilor climatice – de a favoriza industriile verzi şi cu emisii reduse de carbon pentru contractele de achiziții publice – însă nu s-a întreprins nicio acțiune în acest sens.

     Raportul european privind mobilitatea urbană în București, finalizat în decembrie 2015, relevă faptul că cele opt stațiile de monitorizare a calității aerului nu mai funcționează, de aceea nu există măsurători disponibile pentru poluanții aerului. “În ultimii 2-3 ani numai unele dintre ele funcționează la parametri normali, celelalte furnizează date numai pentru unii dintre parametrii descrişi, nu pentru toți”, se arată în documentul european. În afară de stațiile fixe, în 2011, Primăria a cumpărat un laborator mobil de testare a aerului din oraş pentru care a plătit peste 1 milion de lei. În 2015, laboratorul mobil a fost amplasat în mai multe zone din București (ex: Calea Victoriei – Cercul Militar, Şoseaua Mihai Bravu – zona Bucur Obor, Parcul Drumul Taberei, Bulevardul Ferdinand – Spitalul de Ortopedie Foişor) Potrivit datelor colectate, depăşirile limitelor de poluare admise apar în special în zonele centrale ale Bucureştiului, unde traficul este intens, dar şi în apropierea şantierelor deschise.

     Cel mai ridicat nivel de zgomot se înregistrează în centrul Bucureștiului, de-a lungul marilor artere. Nivelul de zgomot depășește în această zonă, în mod regulat, 70 de decibeli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, calitatea vieții este afectată în momentul în care o persoană locuieşte într-o zonă în care nivelul mediu de zgomot depăşeşte 55 de decibeli. Cele mai zgomotoase zone din Capitală sunt Bulevardul Magheru (zona Nottara), Zona Olteniței, Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Hașdeu), Bulevardul Ghencea, Pantelimon (zona Morarilor), unde zgomotul străzii poate atinge şi 80 de decibeli. Niveluri ridicate de zgomot se înregistrează și în proximitatea gărilor și a aeroporturilor, precum și în împrejurimile orașului, în funcție de gradul de apropiere de drumurile publice. Tramvaiele contribuie și ele la zgomotul urban, nivelul acestuia fiind totuși redus comparativ cu alte surse de zgomot. Rețeaua de tramvaie din București este curată în ceea ce privește poluarea atmosferică, dar prezintă un nivel considerabil de poluare fonică. Riscul de mediu ar putea fi redus odată cu modernizarea flotei de tramvaie.

Arhitectura – un cartier istoric pus la pământ

     Bucureștiul este un oraș văduvit de o moștenire arhitecturală de amploare, în special din cauza barbariei comuniste care a ras cartiere vechi și biserici istorice. În ultimii șapte ani, patrimoniul rămas, nu foarte mare, dar extrem de valoros și semnificativ, a suferit de pe urma unor decizii de urbanism arbitrare, luate în disprețul opiniei publice și al identității urbane.

     Primăria Capitalei a dat avize pentru demolarea unor imobile consacrate de patrimoniu ca Eremeia Grigorescu 1, Tudor Arghezi 24, Kisseleff 39 și a aprobat Planuri Urbanistice Zonale cu un impact negativ asupra unor zone și monumente istorice: Palatul Știrbei, Piața Lahovary, strada Mircea Eliade sau Bulevardul Primăverii.

     Dezastrul produs de politica administrației de stânga a atras un avertisment din partea Comitetului Internațional pentru Monumente și Situri (ICOMOS), organismul care avizează includerea clădirilor cu valoare în patrimoniul UNESCO la nivel mondial. Un bun exemplu pentru indiferența față de patrimoniul cultural bucureștean îl reprezintă clădirea Hotelului Concordia, din Centrul Vechi al Capitalei, locul în care s-a semnat tratatul Micii Uniri, aflată într-o stare de degradare avansată. Alte clădiri neglijate total de administrație au fost Casa Mița Biciclista, Hanul Solacolu, Restaurantul Cina și Piața Palatului, Casa Nanu Muscel, Casa Spiru Haret, Casa Oromolu, Casa Miclescu.

     Cel mai revoltător act împotriva clădirilor istorice, care personalizează Capitala noastră a fost demolarea unui cartier întreg pentru realizarea arterei Berzei-Buzești. Practic, orașul a retrăit epoca demolărilor civice consacrată de regimul ceaușist, mai ales că peste 1.000 de oameni au fost evacuați ilegal de către admistrație. Primăria a pus la pământ 13 monumente istorice și 73 de clădiri de patrimoniu, printre clădirile distruse aflându-se Hala Matache, Hotelul Marna, Casa Constantin Rădulescu și Casa Memorială Mihai Eminescu. Deși a promis reconstrucția Hălii Matache, Primăria nu s-a ținut de cuvânt și a pasat resposansabilitatea, motivând de fiecare dată probleme juridice.

     Moștenirea culturală a Capitalei a fost grav afectată și de practica administrației ultimilor ani de a acorda avize de construcție pentru clădiri care nu respectă regimul de înălțime, în zone istorice ale orașului. Un exemplu în acest sens este autorizația emisă pe strada Mântuleasa, pe terenul școlii unde a învățat Mircea Eliade.

     În alte cazuri, Primăria a refuzat demolarea unor clădiri ridicate ilegal, cum este Cathedral Plaza, situată lângă Catedrala Catolică Sf. Iosif, deși există o hotărâre judecătorească în acest sens.

     În concluzie, distrugerea arhitecturală a Bucureștiului a avansat în ultimii șapte ani prin aprobarea unor construcții ilegale în zone protejate, ignorarea totală a documentelor internaționale ratificate de România (convenția de la Granada pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei, Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile) și punerea la pământ a unui cartier istoric al orașului.

Sănătatea – proiecte restante și bani pierduți

     Bugetul pe care Administrația Spitalelor București (ASSMB) l-a avut la dispoziție, în perioada 2009-2015, se ridică la aproximativ 320 de milioane de euro. Este o sumă impresionantă, care nu a fost utilizată, însă, responsabil și, din acest motiv, nu a putut ajuta la îmbunătățirea reală a sistemului de sănătate din București.

     O dovadă clară de batjocorire a banului public este situația spitalelor “Victor Gomoiu” și „Foișor”. Administrația de stânga nu a aruncat pe apa sâmbetei doar banii externi, ci și fonduri din bugetul Primăriei Capitalei. Circa 215 milioane de lei au fost blocați în extinderea Spitalului „Victor Gomoiu”, lucrare finalizată doar în proporție de 70%, deși termenul stabilit a fost luna martie a anului 2015. Lucrările sunt blocate și astăzi din cauza neînțelegerilor dintre consultant și constructor.

     La ambulatoriul de la spitalul ”Victor Gomoiu”, proiect finanțat din bani europeni în valoare de 10,5 milioane de lei, lucrările de modernizare au început în anul 2012, iar administrația Capitalei de la vremea aceea promitea că în primăvara anului 2015 ambulatoriul va fi pregătit să primească pacienți. Deși termenul promis a fost cu mult depășit, lucrările nu sunt finalizate. Mai mult, într-un raport al Direcției Management Proiecte şi Finanțări Externe (DMPFE) privind proiectele finanțate prin POR 2007-2013 se arată că ambulatoriul Spitalului Gomoiu nu a fost prevăzut cu un plan pentru utilități, nu există o ghenă ecologică pentru deșeuri menajere și deșeuri spitalicești, nu există căi de acces cu mașina sau alei și nici nu au fost create cele 12 noi locuri de muncă (6 pentru medici, 6 pentru asistente), condiție pentru accesarea banilor europeni, necesari derulării proiectului.

     Dincolo de toate aceste nereguli, o altă dovadă a lucrului făcut de mântuială o reprezintă faptul că administrația de stânga a decis să modernizeze o clădire aflată la 1,3 kilometri distanță de Spitalul „Victor Gomoiu”, deși spitalul dispune și de un alt ambulatoriu în imediata vecinătate, ambulatoriu aflat în administrarea Primăriei Generale.

     La sfârșitul anului 2015, administrația interimară a Capitalei a stabilit un nou termen pentru finalizarea lucrărilor la ambulatoriul spitalului, 30 iunie 2016 și a alocat 60.000 de lei pentru finalizarea lucrărilor. Acești bani nu vor putea fi decontanți, însă, din fonduri europene.În ciuda acestui nou termen, în raportulul DMPFEprivindproiectele finanțate prin Programul Operațional Regional 2007-2013 se arată că“până la sfârșitul anului 2016 nu vor fi finalizate toate activitățile din proiect: contractul de audit tehnico – economic, contractul de promovarea și publicitate, contractul de management de proiect”.

     O rețetă identică de irosire a banilor publici a fost folosită și în cazul Spitalului Foișor. În 2013 municipalitatea a început lucrările de extindere la spital. Administrația de stânga promitea atunci că unitatea medicală va avea încă trei noi corpuri, iar clădirea veche va fi consolidată. 40 de milioane de euro, din bugetul local, au fost alocate acestui proiect, iar termenul de execuție a lucrărilor ar fi trebuit să fie începutul anului 2015. Din cele trei noi corpuri de clădire promise doar unul a fost finalizat.

     Pentru proiectul finanțat din bani europeni “Reabilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului clinic de ortopedie Foișor”s-a obținut o finanțare externă de 22 milioane de lei, fonduri nerambursabile.

     Nepăsarea și lipsa de responsabilitate au făcut ca acești bani să se piardă integral. Și mai îngrijorător este faptul că autorizația sanitară de funcționare a ambulatoriului Foişor expiră în prima parte a anului 2016 și nu mai poate fi prelungită, conform raportului DMPFE. În același document se mai arată că Spitalul “Foişor” nu poate funcționa în lipsa ambulatoriului. Mai mult, municipalitatea este acum în situația în care trebuie să returneze, din surse proprii, echivalentul a 300.000 de euro, bani folosiți deja pentru acest proiect nefinalizat.

     Ca și în cazul ambulatoriului de la Spitalul „Victor Gomoiu”, nici pentru ambulatoriul Spitalului „Foișor” nu a existat un plan pentru utilități. Și asta în ciuda faptului că DMPFE a solicitat Administrației Spitalelor Bucureşti începând cu anul 2012, (data obținerii avizului Consiliului tehnico – economic al Primăriei Municipiului Bucureşti, respectiv 12.03.2012) realizarea branşamentelor la utilități. (Pentru realizarea acestor lucrări este necesară aprobarea CGMB pentru indicatorii tehnico-economici şi includerea sumelor aferente in bugetul ASSMB/spital Foișor.) În plus, procedura de achiziție a contractului de execuție lucrări, furnizare echipamente medicale și mobilier a fost anulată din cauza erorilor proiectului tehnic și a unor neconcordanțe din oferta financiară. Operatorul economic responsabil cu serviciile de management de proiect a solicitat rezilierea contractului în luna septembrie a anului 2015. Din comisia de evaluare a proiectului nu au făcut parte nici reprezentanți ai Direcției de Achiziții Publice și nici specialiști cu expertiză în domeniul echipamentelor medicale.

București 2008-2015 – șapte ani fără viziune

     Administrația de stânga a Bucureștiului a lăsat orașul într-o stare mult mai proastă decât atunci când l-a preluat, ceea ce reprezintă în sine o performanță negativă remarcabilă. Lipsa de viziune și neseriozitatea s-au combinat cu lăutăria administrativă și corupția într-un dozaj devastator pentru un oraș care a stagnat ani de-a rândul.

     Proiecte megalomanice și ineficiente ca, de pildă, “autostrada suspendată”, nu s-au materializat niciodată, deși pe studiile de fezabilitate s-au plătit milioane de euro. În locul lor, Primăria le-a oferit bucureștenilor “cel mai mare cârnat”, “cel mai mare tort cu frișcă”, “cei mai mulți Moș Crăciuni”, toate fiind exemple relevante pentru felul în care echipa de stânga aflată la conducerea Capitalei a înțeles că se conduce Bucureștiul.

     Tot în ultimii șapte ani s-au înregistrat și alte recorduri negative pentru calitatea vieții oamenilor. Bucureștiul a ajuns să fie cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană și pe locul opt în lume din punct de vedere al timpului pe care oamenii îl pierd în trafic.

     Banii Capitalei, în fapt banii noștri, au fost irosiți în lucrări cu prețuri halucinante (precum Arena Națională), în amenajări urbanistice îndoielnice, în Administrația Cimitirelor, în piste de biciclete nefuncționale, în soluții de infrastructură care nu au făcut decât să mute ambuteiajele dintr-un loc în altul și să aducă mai multe mașini într-un centru congestionat.

     În același timp în care Primăria dobora recorduri negative sau era implicată în scandaluri legate de cheltuirea ilegală a banilor publici, consolidarea clădirilor fragile din oraș (peste 600), total expuse unui cutremur mai serios, a fost ignorată complet de către adminstrație, deși se știa foarte clar situația lor.

     Neglijența criminală pentru soarta acestor clădiri și a oamenilor care locuiesc în ele a fost dublată de distrugerea sistematică a patrimoniului ahitectural al Capitalei, prin acțiuni abuzive (demolarea cartierului Buzești și a unor clădirii emblematice precum Hala Matache) sau prin absența unor acțiuni de restaurare și reinserare în circuitul cultural a unor case cu tradiție și istorie din București. Mai mult, administrația de stânga a decis să ignore în mod repetat hotărârile mai multor instanțe din țară, referitoare la construcții ilegale sau demolări. Haosul urbanistic a devenit stăpân în zonele centrale, acolo unde Primăria Capitalei deține competențele de avizare, astfel că s-a pierdut mult din frumusețea de odinioară a orașului.

     Marile probleme ale Bucureștiului (traficul și rețeaua de furnizare a energiei termice) nu doar că nu au fost soluționate, dar s-au agravat. Ambuteiajele reprezintă coșmarul zilnic al fiecărui bucureștean, transportul public este la pământ, iar RADET a ajuns să fie o companie falimentară din cauza lipsei unor investiții și a managementului defectuos.

     Marile proiecte începute (pasajul rutier de la Piața Sudului, spitatele Gomoiu și Foișor) au fost amânate, deși din cauza întârzierilor au fost pierdute fonduri europene.

     Administrația ultimilor șapte ani s-a mai făcut remarcată și printr-o totală lipsă de transparență și ignorarea completă a problemelor cetățenilor. Inițiative civice spontane, rezultate din nemulțumirea oamenilor față de starea lucrurilor, au fost tratate cu indiferență și aroganță.

     Fără a exagera, se poate spune că sub administrația de stânga, Bucureștiul a stagnat, pierzând șanse importante de dezvoltare. Problemele sale s-au cronicizat, banii s-au risipit. Bucureștiul ultimilor șapte ani a fost orașul șanselor ratate, prin comparație cu ritmul susținut de dezvoltare, nu doar al capitalelor europene, dar și al multor municipii din România, unde primari cu viziune, implicați și gospodari, au contribuit în mod decisiv la schimbarea în bine a vieții comunității.

Mandatul meu

     Transformarea Primăriei Generale într-o instituție de management eficient, capabilă să creeze un echilibru între venituri şi cheltuieli şi să asigure, astfel, bunăstarea bucureştenilor,este condiția esențială pentru dezvoltarea pe termen lung a Capitalei noastre. Scopul principal al investițiilor şi politicilor Primăriei trebuie să fie crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea economică, astfel încât Bucureştiul să devină un pol de creștere economică și de atragere a investițiilor străine. În acest sens, o prioritate imediată este creşterea nivelului de accesare a fondurilor europene.

     Primarul general va fi un partener al primarilor de sector, nu un adversar al acestora, scopul comun fiind acela de a aduce decizia cât mai aproape de bucureşteni. În acest sens, transferul de competențe de la Primăria Generală la primăriile de sector trebuie să continue, pentru a valorifica potențialul fiecărui sector în parte. Rolul primarului general va fi acela de coordonator al unei echipe manageriale: viziunea primarului general şi a primarilor de sector trebuie să fie coerentă şi trebuie să cuprindă zonele care delimitează zona metropolitană, cu scopul de a creşte calitatea vieții pentru locuitorii întregii regiuni: București și Ilfov.

     Primarul şi echipa lui se vor subordona cetățenilor şi nevoilor acestora şi se vor plasa deasupra intereselor politice. Dezvoltarea Capitalei noastre nu se poate realiza fără un parteneriat permanent cu cetățenii. De aceea, ei trebuie informați constant şi implicați în deciziile majore care privesc viața comunității.

     Calitatea serviciilor publice, transparența și integritatea funcționarilor publici care lucrează în Primăria Generală vor fi indicatori de performanță pentru mine, ca primar general. Schimbarea mentalității și a cutumelor în exercitarea funcției publice se vor transpune prin implementarea de proceduri anti-fraudă, impunerea unui stil de lucru proactiv în raport cu nevoile cetățenilor și decizii interne, care să ducă la o totală transparență decizională și bugetară (alocare și cheltuire a banului public).

Misiune

     În Capitala noastră, Primăria Generală se subordonează cetățenilor şi nevoilor acestora şi se plasează deasupra intereselor politice.

     În Capitala noastră, se face administrație în folosul bucureştenilor, mai puțină vorbărie şi zero demagogie ambalată în promisiuni fanteziste.

     În Capitala noastră, administrația birocratică, costisitoare şi ineficientă dispare şi este înlocuită cu administrația coerentă şi performantă, prin descentralizare şi debirocratizare.

     În Capitala noastră, marile decizii de cheltuire a banilor publici se iau împreună cu cetățenii.

Valori

     

  • Integritate
  • Transparență decizională
  • Competență profesională
  • Modernizare
  • Echilibru
  • Creşterea calității vieții
  • Corectitudine
  • Respect
  • Seriozitate
  • Onorarea promisiunilor
  • Competitivitate
  • Libertate individuală şi libera inițiativă economică
  • Europenism

     

București – CAPITALA transportului fluent

     În prezent, Capitala este sufocată de lucrările de infrastructură neterminate, de aglomerație, de ambuteiaje și lipsa parcărilor.

     Prioritățile mele:

  • Centura Bucureștiului – cel mai important obiectiv al Primăriei Generale în raport cu Guvernul
  • Extinderea metroului, reproiectarea conexiunii feroviare-aeriene-rutiere
  • Finalizarea lucrărilor de infrastructură începute și demararea unor investiții în infrastructura de transport
  • Construirea de noi parcări
  • Modernizarea transportului în comun – modernizarea parcului auto al RATB
  • Benzi unice pentru RATB, transport alternativ, sensuri giratorii și sensuri unice, străzi secundare
  • Sistem inteligent de gestionare a traficului și extinderea lui la toate intersecțiile

     Traficul este principala problemă a Capitalei. Nu poate fi rezolvată peste noapte și nici de către un singur om. Voi avea alături de mine cea mai bună echipă de specialiști.

     În colaborare cu Guvernul României, vom realiza centura ocolitoare a Capitalei. Această centură reprezintă acum un punct nevralgic pentru administrația locală, chiar dacă execuția propriu-zisă intră în responsabilitatea Guvernului. Traficul intens și timpul de staționare mare pe benzile existente ale centurii actuale îi determină pe șoferi să traverseze orașul prin centru, lucru care sporește aglomerația. O centură realizată în regim de autostradă garantează un trafic mai redus pe străzile și bulevardele din Capitala noastră.

     Vom face lobby pentru creşterea numărului de stații de metrou. Metrorex se află în subordinea Guvernului, dar primarul general nu poate și nu are voie să stea cu mâinile în sân. Pentru a transforma metroul într-o alternativă la transportul cu maşina personală, este nevoie de o regândire a stațiilor de metrou, astfel încât acest mijloc de transport să devină eficient pentru bucureşteni. Vom accelera proiectele de infrastructură aflate în derulare: extinderea Magistralei 5 de metrou (Râul Doamnei-Eroilor 2, Pantelimon-Piața Iancului, Piața Iancului-Eroilor 2), a Magistralei 4 de metrou (Parc Bazilescu-Lac Străuleşti) și a Magistralei 6 de metrou (Gara de Nord-Aeroportul Otopeni).

     Vom finaliza lucrările de infrastructură deja începute. Capitala s-a transformat într-un șantier din cauza faptului că termenele de execuție nu au fost respectate. Această meteahnă a lucrului făcut de mântuială trebuie să înceteze!

     Eu și echipa de la Primăria Generală vom moderniza transportul public, astfel încât acesta să devină atractiv, iar bucureștenii să fie stimulați să renunțe la transportul cu mașina personală.

     Vom moderniza și extinde parcul auto al RATB. Creşterea numărului de autobuze, tramvaie și troleibuze este o măsură non-negociabilă pentru un transport în comun eficient.

     Vom implementa un sistem de panotaj care să indice timpul rămas până la venirea următorului autobuz, tramvai sau trolebuz, soluție adoptată de mai multe capitale europene.

     Împreună cu dumneavostră, vom elabora o strategie menită să încurajeze transportul alternativ, în defavoarea mașinilor personale. Vom încuraja, prin metode fiscale, companiile private să își răsplătească angajații care nu vin la serviciu cu mașina. În cadrul acestui plan, firmele plătesc angajaților o sumă de bani pentru a nu veni cu autoturismul personal la serviciu. Vom determina acest comportament din partea agenților economici fie prin impozitarea diferențiată a locurilor de parcare, fie prin deduceri de la plata taxelor locale, în funcție de metoda considerată mai avantajoasă în urma consultării mediului privat.

     Vom încuraja utilizarea bicicletelor, prin construirea de piste speciale și locuri de parcare aferente. Pistele de biciclete vor fi realizate prin delimitarea lor în spațiul dintre trotuare și carosabil pentru a nu perturba deplasarea pietonilor, dar nici pe cea a mașinilor. Exemple celebre, precum Amsterdam sau Berlin, ne arată funcționalitatea acestui model. Vom avea consultări cu organizațiile societății civile care reprezintă drepturile bicicliștilor pentru a evita greșelile realizate în această privință de către primarii anteriori.

     Vom construi noi parcări gratuite, mai ales la intrările în oraș (supraterane) pentru a descuraja traversarea centrului Capitalei noastre cu autoturisme. Împreună cu echipa mea, am identificat cinci zone în care pot fi construite parcări de tipul park & ride, cu o capacitate totală de peste 1000 de locuri: Militari, Iancului, IMGB, Liviu Rebreanu, Aerogării.

     Vom construi, în parteneriat public – privat, noi parcări în centrul orașului și vom susține, în colaborare cu administrațiile de sector, măsuri de suplimentare a numărului de parcări în zonele aglomerate.

     Vom adopta măsuri pentru trecerea la benzi unice pentru RATB. Este una dintre puținele metode prin care poate fi asigurată frecvența și predictibilitatea mijloacelor de transport în comun.

     Vom fluidiza traficul prin introducerea de sensuri giratorii în intersecțiile de pe străzile secundare. Orașe importante ale României, precum Brașov și Sibiu, au experimentat acest sistem și au avut rezultate eficiente.

     Vom repune în funcțiune și vom extinde sistemul computerizat de management al traficului, care să asigure sincronizarea inteligentă a semafoarelor în funcție de condițiile de trafic pe fiecare sens de mers.

București – CAPITALA siguranței cetățenilor

     Prioritățile mele:

  • Consolidarea celor peste 600 clădiri cu risc seismic ridicat
  • Modificarea legislației
  • Campanii de informare, exerciții și simulări
  • Centre pentru situații de urgență
  • Safe City

     Fiecare localitate de pe glob are vulnerabilitățile sale, dictate de condiții geografice sau geologice. Nu le putem evita, dar ne putem pregăti astfel încât – atunci când aceste vulnerabilități se activează – numărul victimelor să fie cât mai redus, pagubele să aibă dimensiuni mici, iar cei care au nevoie de ajutor să beneficieze de el în timp util. Principala slăbiciune a Bucureștiului este, din acest punct de vedere, cea seismică. Pentru ca tragediile din 1940 și 1977 să nu se mai repete, iar Capitala noastră să nu aibă de suferit.

     Vom consolida cele peste 600 de clădiri din București care se află în clasa I de risc seismic. Acest lucru reprezintă o prioritate de maximă urgență.

     Cu acordul dumneavoastră, vom face demersuri pentru modificarea legislației. Astfel vom prezuma acordul locuitorilor Capitalei noastre pentru realizarea de îmbunătățiri. Modificările ce trebuie aduse vor fi realizate gratuit pentru populație și în co-participare obligatorie cu firmele.

     Vom demara campanii de informare a cetățenilor Bucureștiului. Acum informațiile fundamentale lipsesc sau sunt răsfirate între zeci de emisiuni TV. Puține exerciții de intervenție și simulări s-au realizat în ultimii șapte ani. Puțini bucureșteni știu, astăzi, ce trebuie și ce nu trebuie făcut în caz de cutremur, care sunt inițiativele cetățenești pe care le putem demara pentru a salva vieți omenești. Fiecare locuință din Capitala noastră va primi un ghid cu măsuri în caz de cutremur. Vom coopera, de asemenea, cu agenții economici, (proprietari de magazine, cluburi, baruri, restaurante, cinematografe) pentru a le oferi informațiile de care au nevoie pentru a putea acționa corect în caz de seism.

     Vom construi centre pentru situații de urgență, pregătite să acorde primul ajutor și să ofere adăpost.

     Vom realiza un plan pentru utilizarea resurselor deja existente (școli, spitale) în caz de cutremur. Planul va integra în mod coerent și armonios instituțiile de stat cu atribuții în domeniu și va fi testat/exersat o dată pe an. Vom acorda atenție specială dispunerii resurselor pe baza densității populației și nu la întâmplare.

     Măsurile privind creșterea siguranței bucureștenilor nu se limitează la situațiile de potențial dezastru. Împreună cu echipa de la Primăria Capitalei, intenționez să reevaluez rolul Poliției locale (mai ales raporturile sale cu structurile similare de la nivelul sectoarelor Capitalei) și să implementez un program amplu de tip safe city, similar marilor orașe europene, care să ducă la reducerea infracționalității la nivelul Capitalei noastre.

București – CAPITALA sănătății

     Profesia mea de medic, experiența ca președinte al CNAS și cea de membru în Comisia de Sănătate în Parlamentul României mă legitimează să afirm că sănătatea bucureștenilor și a Capitalei noastre reprezintă o prioritate. În Bucureștiul de astăzi părinții și bunicii noștri nu au acces egal la servicii medicale, iar spitalele funcționează în clădiri vechi și insuficient dotate. Un București sănătos investește în rețeaua de sănătate, pune în centru pacientul, are spitale performante, cu medici bine pregătiți.

     Prioritățile mele:

  • Construirea celui mai mare spital din estul Europei la București
  • Optimizarea spitalelor existente
  • Revitalizarea rolului cabinetelor școlare și al serviciilor sociale
  • Derularea unor campanii de informare pentru prevenție
  • Crearea unor noi centre sociale pentru vârstnici

     Un om îngrijorat de afecțiunile de care suferă sau de accesul la un tratament de calitate nu este un om liber; fericirea și prosperitatea sa sunt puse în pericol. Problema poate fi pusă și invers: toate problemele oraşului se resfrâng, invariabil, asupra sănătății noastre, a celor care îl locuiesc.

     Viziunea noastră pentru dezvoltarea pe termen lung a Capitalei noastre porneşte de la o realitate evidentă: infrastructura de sănătate este extrem de deficitară. Motivul principal este modul haotic în care s-au făcut investițiile din deceniile trecute: nu a existat niciodată o coordonare sau o abordare articulată a problemelor.

     Prioritatea numărul 1 a mea și a echipei de la Primăria Generală este construirea celui mai performant spital din estul Europei, aici, în Capitala noastră. Istoria recentă ne-a demonstrat tuturor faptul că Bucureştiul nu este pregătit să facă față unor situații de criză. În plus, foarte mulți români aleg să fie pacienții clinicilor din afara țării, pentru că nu au încredere în calitatea serviciilor medicale din România. Numai la spitalul AKH din Viena se internează zilnic 10 români.

     Bucureştiul are nevoie de un operator de servicii medicale care să acopere, la standarde excepționale, nevoile celui mai populat oraş al României, dar şi ale localităților vecine, din Ilfov, unde locuiesc de altfel foarte mulți bucureșteni. Spitalul va fi un reper local şi regional în ceea ce priveşte: suprafața, specializările, pregătirea personalului medical, inovația în activitatea medicală, recuperarea pacienților și condițiile de spitalizare. Va avea cel puțin 2.000 de paturi și va funcționa după principiul One Stop: investigații, diagnostic, tratament, recuperare, un model implementat cu succes de unități medicale de prestigiu din Europa și Statele Unite ale Americii. Acest model face posibilă eficientizarea serviciului medical prin reducerea timpului și a costurilor necesare pentru stabilirea diagnosticului.

     Construcția noului spital este concepută astfel încât să asigure asistența medicală pentru orice caz de urgență medicală, dar şi pentru cazurile care necesită o abordare multidisciplinară, la nivelul calității serviciilor medicale acordate în Uniunea Europeană şi cu echipamente medicale de ultimă generație.

     Serviciile medicale de excepție şi medicii bine pregătiți care vor lucra în acest spital îi vor convinge pe românii care aleg acum serviciile medicale din afara granițelor să rămână în țară. În același timp, un spital nou, modern și performant poate deveni atractiv pentru medicii români care au plecat în străinătate, dar și pentru medicii de excepție care lucrează deja în spitalele din București.

     Totodată spitalul este gândit ca un centru universitar, constituindu-se într-un centru de instruire pentru studenții Universităților de Medicină şi pentru rezidenți.

     Vom eficientiza cele 19 spitale aflate în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti. Serviciile medicale din Capitala noastră vor deveni mai performante dacă cele 19 spitale vor funcționa într-un sistem integrat. În acest fel, vom reduce costurile şi se vor face economii:

  • cu un astfel sistem de management, licitațiile pentru achiziții s-ar face la pachet, la costuri mult mai mici;
  • energia electrică ar putea fi cumparată, într-un sistem centralizat, direct de pe bursă, la costuri mult mai mici;
  • personalul medical ar putea fi transferat mult mai uşor între spitale şi am obține o mai bună gestiune a resurselor umane;
  • în acest fel, ar rămâne mai mulți bani în bugetele spitalelor, bani care ar putea fi folosiți pentru motivarea personalului medical (prin tichete cadou, tichete de vacanță sau bonusuri).

     Ne vom îngriji de achiziționarea de echipamente medicale în leasing pentru spitalele aflate în administrarea Primăriei Municipiului București.

     Vom construi locuințe pentru medicii tineri, încurajându-i, astfel, să rămână în Capitala noastră. Pentru rezolvarea problemei pe termen scurt vom dezvolta parteneriate cu băncile comerciale, încurajând dezvoltarea unor produse speciale de creditare pentru medicii din București aflați la început de carieră.

     Vom aloca resurse în direcția cabinetelor școlare, astfel încât acestea să aibă personalul medical necesar. Părinții copiilor din Capitala noastră trebuie să știe că, în cazul în care copiii lor au o problemă medicală la școală, aceasta va fi rezolvată rapid și corect.

     Vom avea grijă de bucureștenii care se confruntă cu dificultăți majore din cauza sărăciei, problemelor cronicizate de sănătate sau lipsei unei locuințe. Vom face analize detaliate, anuale, însoțite de consultări cu ONG-urile din domeniu pentru a calibra la nivelul potrivit serviciile sociale oferite de municipalitate. Vom utiliza informațiile oferite de către Poliție și direcțiile cu atribuții în domeniu din cadrul Primăriei pentru a aloca resurse umane și financiare către straturile sociale și zonele geografice unde respectivele resurse sunt extrem de necesare.

     Vom desfășura campanii de informare pentru prevenție. Vom comunica direct cu bucureștenii prin intermediul campaniilor în mass-media, cu ajutorul rețelelor sociale, al panotajului stradal pentru că dorim să atragem atenția asupra problemelor medicale în curs de apariție sau dezvoltare. Primăria Generală va fi proactivă și nu reactivă, principiul fundamental fiind cooperarea cu cetățenii.

     Vom folosi fonduri europene pentru a mări numărul centrelor de îngrijire și cazare a vârstnicilor. În prezent, centrele de stat sunt puține și aglomerate pentru o cerere estimată la peste 20.000 de locuri; vom crea 18 astfel de centre (3/sector). De asemenea, vom oferi facilități fiscale pentru dezvoltarea centrelor private; indiferent de resursele financiare, bucureștenii trebuie să știe că au la dispoziție soluții pentru îngrijirea vârstnicilor.

București – CAPITALA confortului

     Bucureştenii primesc energie termică scumpă, printr-un sistem de termoficare învechit, în care se pierde aproximativ 24% din totalul cantității de energie termică. Modelul de furnizare a energiei termice din București este depășit. Furnizorul de energie termică (ELCEN) deține centrale vechi, ineficiente, cu excepția uneia singură care a fost modernizată de curând. Aceste unități au fost puse în funcțiune între anii 1970-1980, iar durata lor de viață este depășită. În acelaşi timp, infrastructura veche (operată de RADET) este o adevărată gaură unde se risipesc anual zeci de milioane de lei.

     Prioritățile mele:

  • Reducerea facturii la căldură a bucureștenilor cu cel putin 30%, (calculul este valabil în condițiile în care prețul Brent al barilului de petrol este sub 50 de dolari), prin:
  • modernizarea infrastructurii prin investiții în reabilitarea rețelei
  • construirea unui incinerator și continuarea programului de reabilitare termică a blocurilor
  • stimularea unor investiții în regim de parteneriat public-privat pentru noi capacități de producție
  • eficientizarea RADET
  • eficientizarea ELCEN
  • acordarea de subvenții doar către consumatorii casnici, nu către firme și instituții

     Concret:

     Vom aloca fonduri pentru reabilitarea și modernizarea celor aproximativ 4.000 km de rețea termică. Costurile pentru modernizarea rețelei au fost estimate la 360 de milioane de euro, din care 180 de milioane fonduri europene, iar restul din bugetul Primăriei Municipiului București, fonduri eșalonate pe patru ani. Sursele de finanțare pot fi externe, prin atragerea de fonduri europene, sau pot fi suportate de bugetul de stat și de bugetul local.

     Vom construi incineratorul municipal de deșeuri, proiect finanțat cu 250 de milioane de euro din bani europeni. Orașul produce anual un milion de tone de deșeuri, iar rolul incineratorului va fi nu doar acela de a rezolva o problemă important[ de mediu, dar și de a genera energie electrică și termică.

     Vom sprijini sectoarele Capitalei pentru continuarea programului de reabilitare a termică a blocurilor.

     Vom asigura funcționarea în sistem integrat a RADET și ELCEN. Eficientizarea imediată a funcționării RADET, prin reducerea costurilor de personal, eliminarea achizițiilor supraevaluate, corelarea furnizării agentului termic cu temperaturile exterioare, mai ales pe durata perioadei de tranziție toamnă/primăvară, stabilirea unui prag minim de confort, monitorizarea funcționării punctelor termice și a echipelor de intervenție pentru avarii.

     Vom reorganiza activitatea ELCEN, prin utilizarea la maximum a grupurilor energetice care funcționează în cogenerare și menținerea CAF-urilor doar în condiții meteo deosebite, montarea unor cazane, dimensionate la capacitatea de deservire a punctului termic, în zonele strategice (Colentina) și în punctele termice, eficientizarea funcționării ELCEN și promovarea investițiilor în ciclu combinat.

     Vom încurajarea investițiile private în centrale pentru zonele care se află departe de centrele de producție deja existente.

     Vom menține subvenția de 50% din bugetul bucureștenilor doar pentru consumatorii casnici, nu și pentru firmele private sau instituții.

București – CAPITALA patrimoniului și a urbanismului

     Sufletul Bucureştiului este format din clădirile de patrimoniu, cu o valoare inestimabilă pentru identitatea oraşului nostru. Din păcate, Capitala a fost supusă unui masacru urbanistic atât în perioada comunistă, cât și după Revoluție. Deși este singura capitală europeană care a fost demolată în vremuri paşnice mai mult decât au fost demolate alte orașe în vreme de război, ea păstrează, încă, multe construcții și zone extrem de relevante pentru memoria culturală a unei Românii reprezentative ca spațiu intermediar între Occident și Orient.În ultimii ani, clădiri de patrimoniu au fost demolate sau distruse pentru a se face loc unor imobile de birouri,panotajul stradal a acoperit frumusețea multor construcții de epocă, cablurile au afectat peisajul urban, iar spațiile betonate, fără utilitate sau valoare estetică, au luat locul spațiilor verzi care însuflețesc oraşul.

     Prioritățile mele:

  • Finalizarea elaborării noului Plan Urbanistic General al Capitalei
  • Impunerea aplicării legii și stoparea corupției
  • Inventarierea clădirilor aflate în proprietatea sau gestiunea autorităților publice locale
  • Inventarierea Patrimoniului Imobiliar al Municipiului București și reconstruirea lui integrală
  • Protejarea clădirilor istorice
  • Punerea în valoare a centrului istoric
  • Tranformarea spațiilor industriale abandonate în spații creative și culturale

     Vom accelera demersurile de realizare a noului Plan Urbanistic General și ne vom asigura că acesta este indicele dezvoltării dinamice și coerente a Capitalei noastre. Autorizațiile de construire, certificatele de urbanism, certificatele pentru rețele edilitare sau de comuncații nu vor mai fi acordate pe criterii clientelare, ci respectând cu strictețe legea. Reducerea timpului de așteptare pentru obținerea documentației de urbanism și a avizelor de oportunitate și urbanism trebuie să devină o prioritate.

     Împreună cu echipa mea, voi fi garantul aplicării întocmai a legii patrimoniului, în sensul protejării oricărei clădiri de patrimoniu și a oricărei Zone Protejate Construite.Există legi care acoperă foarte clar cazurile flagrante de distrugere a unor imbole de referință pentru București, cum este cazul Bisericii Armenești sau cel al Catedralei Sf. Iosif. Este nevoie ca legile să fie aplicate strict, fără nuanțe sau interpretări.

     Vom susține delimitarea legală a patrimoului imobiliar aflat în administarea Primăriei Generale de cel aflat în administrarea primăriilor de sector, dar și modificarea legisilației în sensul înlesnirii activităților din domeniul patrimoniului imobiliar.

     Vom face toate demersurile necesare, în cooperare cu instituțiile statului cu responsabilități, dar și al dumneavoastră, pentru a stopa corupția care a făcut posibilă eliberarea autorizațiilor de construcție pentru ridicarea unor clădiri care nu se încadrau în specificul zonei sau pentru demolarea unor construcții de patrimoniu.

     Vom iniția dezbateri publice privind oportunitatea eliberării anumitor zone ale orașului de billboard-uri. Paris şi Bristol sunt doar două exemple de orașe europene unde municipalitatea a decis să renunțe la publicitatea stradală, văzută ca o formă de poluare vizuală. În centrul Bucureștiului mai multe clădiri esențiale pentru arhitectura orașului sunt acoperite aproape în permanență de reclame. Un oraș nu își poate arăta fața atâta timp cât este mascat de panouri publicitare.

     Vom demara un program de consolidare a clădirilor amenințate de un seism puternic. Dincolo de tragicile pierderi de vieți omenești, un cutremur de 7 grade de scara Richter ar putea să pună la pământ foarte multe clădiri de patrimoniu.

     Alături de dumneavoastră, vom lansa concursuri de proiecte pentru transformarea spațiilor industriale abandonate în spații creative și culturale (exemple: Moara lui Assan, Halele Carol, uzinele Faur).

București – CAPITALA verde

     Bucureștiul este cel mai poluat oraș de la nivelul Uniunii Europene, cu limite de cinci ori peste media UE. Cea mai mare parte a poluării este provocată de noxele provocate de traficul auto. Considerabilă este și poluarea provocată de praful venit din zona Bărăganului și din sectorul construcțiilor. Bucureștiul trebuie să devină în ce mai scurt timp posibil un oraș respirabil.

     Prioritățile mele:

  • Reînverzirea orașului
  • Reducerea poluării aerului și a poluării fonice
  • Punere în valoare a Dâmboviței
  • Eficientizarea serviciilor de salubrizare publică
  • Completarea permanentă a Cadastrului Verde

     Vom adopta măsuri destinate reînverzirii orașului. Bucureștiul a pierdut foarte mult spațiu verde în ultimii ani ca urmare a tăierilor ilegale sau a construcțiilor abuzive. Conform Cadastrului Verde, Bucureștiul avea în anul 2011 23,1 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în comparație cu Viena, care avea de cinci ori mai mult (120 de metri pătrați). Un program de reîmpădurire a zonelor din sudul orașului și a terenurilor virane aflate în proprietatea Primăriei, concomitent cu stoparea tăierilor, va reduce decalajul față de celelalte capitale europene.

     Împreună, vom transforma canalul Dâmboviței și capetele sale (Lacul Morii și Rezervația Naturală Văcărești) în spațiu verde integrat de atracție și de recreere pentru locuitorii orașului și pentru turiști. Cele două zone trebuie transformate într-un punct de interes pentru bucureşteni, iar Dâmbovița trebuie să devină un culoar verde care taie orașul.

     Dezvoltarea zonelor verzi ale Bucureștiului și crearea condițiilor adecvate capabile să îi convingă pe bucureșteni să stea în aer liber și să facă sport. Bucureștiul se află și în topul orașelor cu cea mai inactivă populație. Una dintre cauzele acestei inactivități este și numărul foarte mic de spații publice destinate activităților sportive.

     Pentru a reduce nivelul alarmant de poluare, este nevoie de implementarea unui program de împădurire a terenurilor extra-vilane aflate la sudul Bucureștiului.

     Bucureștiul mai are nevoie de regândirea și eficientizarea serviciilor de salubrizare publică. Stropirea străzilor cu apă nu este o măsură suficientă și eficientă. Praful și mizeria nu se îndepărtează prin stropiri superficiale. În același timp, este necesară suplimentarea parcului de utilaje și adaptarea acestora la infractructura stradală și la condițiile meteo. În perioada iernii, municipalitatea are obligația să asigure un număr suficient de utilaje și echipamente pentru operațiunile de deszăpezire și combatere a poleiului, atât pe arterele principale, cât și pe străzile din interiorul cartierelor.

București – CAPITALA educației și a culturii

     Locuitorii Capitalei noastre trebuie să simtă că acest oraș vibrează și le oferă șansa să se exprime liber. Tinerii sunt sursa de energie a orașului, ei sunt generația în care trebuie să investim.

     Cu toții așteptăm o transformare în profunzime a Capitalei noastre, dar această transformare nu se poate produce dacă nu sprijinim generația tânără, dacă nu îi garantăm accesul la o educație de calitate. Vrem generații cu simț civic, care se implică în problemele comunității, tineri curajoși și capabili să imprime direcția bună de dezvoltare a societății românești.

     Educația este singura cale să atingem aceste obiective!

     Prioritățile mele:

  • Construirea de creșe și grădinițe
  • Infrastructură școlară modernă și reabilitată la standarde europene
  • București – Capitală Culturală Europeană în anul 2021
  • Festivaluri noi de Film și Teatru, prin parteneriat public-privat
  • Proiecte de artă urbană, inspirate din istoria orașului

     Vom încuraja investițiile în educația preșcolară, prin construirea de noi creșe și grădinițe. Primăria Generală va veni în sprijinul familiilor tinere și active, prin sprijinirea unui amplu program de investiții în noi creșe și grădinițe, la nivelul fiecărui sector, atât din bugetele proprii, cât și prin atragerea de investiții private. Împreună cu echipa mea, am identificat aproximativ 30 de locații unde pot fi construite noi creșe și grădinițe.

     Vom susține candidatura Bucureștiului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. În 2008, Liverpool a reușit să genereze fonduri de aproape 200 de milioane de euro, ca urmare a desemnării obținute, orașul devenind, din punct de vedere cultural, un competitor serios pentru Londra și un punct de reper pentru Europa.

     Vom susține demersurile de construire a unei săli de spectacole „George Enescu”, unde festivalul cultural cu același nume să se poată desfășura în condiții adecvate reputației sale dobândite în ultimii ani.

     Vom sprijini realizarea unui Festival de film de prestigiu, printr-un parteneriat public-privat. Astfel, avem şansa să valorificăm capitalul acumulat de regizorii români, laureați în cele mai importante festivaluri de gen. În prezent, doar Clujul are un astfel de festival, care se bucură de un succes considerabil și care reușește să aducă nume importante ale cinematografiei mondiale.

     Vom susține realizarea unui Festival de teatru de presitiu, în cadrul unui parteneriat public-privat. Astfel, vom pune în evidență patrimonul celor mai importante trupe din București. San Sebastian, un oraș de dimensiuni mult mai mici decât Bucureștiul, susține anual 3 evenimente distincte, un festival de film, de jazz și de teatru, cu o reputație impresionantă pe scena culturală europeană.

     Voi introduce un post de manager cultural în organigrama Primăriei Capitalei. Acesta va coordona dezvoltarea proiectelor importante pentru identitatea artistică a orașuluiși a industriilor creative.

     Împreună cu dumneavostră, vom transforma Zilele Bucureștiului într-un eveniment de amploare,care să reunească atât artiști locali, cât și internaționali.

     Vom finanța proiectele de artă urbană, inspirate din istoria orașului, care să conecteze trecutul și prezentul Capitalei noastre și care să revitalizeze anumite clădiri sau zone căzute în paragină.

     Vom susține, în continuare, activitatea teatrelor aflate în subordinea Primăriei Generale.

București – CAPITALA turismului

     Orașul are un potențial cultural, istoric și de divertisment, care, dezvoltat și bine pus în valoare, va atrage și mai mulți turiști. Bucureștiul poate deveni prima opțiune ca destinație turistică în regiunea de sud-est a Europei. Avem zone încărcate cu istorie, ne mândrim totodată cu instituții de cultură remarcabile, dar care sunt prea puțin promovate.

     Festivalul George Enescu este un eveniment cultural care a adus faimă internațională Capitalei noastre, dar Bucureștiul are nevoie de cât mai multe povești de succes, care să-i crească prestigiul și să aducă mai mulți turiști și, implicit, mai multe resurse importante la buget.

     Prioritățile mele:

  • Promovarea Capitalei noastre în străinătate
  • Punerea în valoare a Centrului Vechi
  • Reabilitarea clădirilor istorice și sprijinirea turismului cultural
  • Încurajarea demersurilor private și non-profit pentru dezvoltarea turismului de entertainment
  • Organizarea de concerte, evenimente, târguri

     Vom demara proiecte de promovare a imaginii Capitalei noastre în străinătate și vom face, printr-un birou dedicat ce va fi înființat la nivelul Primăriei Generale, demersurile necesare pentru a convinge agențiile de turism prestigioase și marile companii specializate în organizarea de evenimente, concerte, târguri și expoziții să aibă o prezență tot mai mare în orașul nostru.

     Vom accelera demersurile de punere în valoare a Centrului Vechi. Întreaga zonă are nevoie de reabilitarea unor clădiri reprezentative (Pasajul Villacrosse, Hanul cu Tei, Pasajul Englez și foarte multe imobile extrem de valoroase din punct de vedere arhitectural au nevoie de consolidare și de renovare).

     Vom încuraja demersurile private sau non-profit care au ca obiect vizitarea și descoperirea Bucureștiului. În ultimii doi ani, au apărut mai multe inițiative private care au inițiat trasee turistice culturale. Sprijinul oferit de Primăria Municipiului Bucureşti ar veni în întâmpinarea nevoii de promovare a turismului bucureștean.

     Vom dezvolta o strategie integrată de dezvoltare a turismului (inclusiv a celui de entertainment) care să pună în valoare Capitala noastră prin realizarea unor bune conexiuni între transportul aerian și cel public/rutier care să scurteze timpul de deplasare al turiștilor între diferite puncte de atracție și/sau evenimente.

     Transformarea spațiilor industriale abandonate în spații creative și culturale și transformarea canalului Dâmboviței în spațiu verde integrat de atracție și de recreere au fost abordate în capitolul “București – Capitala patrimoniului și a urbanismului”.

București – CAPITALA investițiilor

     Capitala noastră este cel mai bogat oraș al țării, dar poate deveni un oraș cu adevărat atractiv financiar doar prin politici liberale solide. Primăria Generală trebuie să aibă o prezență discretă în viața investitorilor și a companiilor, prin reguli clare și simple, accesibile tuturor. În viziunea mea, municipalitatea va deveni partenerul tuturor proiectelor economice care creează locuri de muncă și dezvoltare durabilă.

     Prioritățile mele:

  • Reducerea birocrației
  • Înființarea unui birou de sprijin pentru marile investiții și a unui consiliu consultativ al mediului de afaceri
  • Atitudine proactivă în relația cu marile fonduri de investiții și companiile internaționale
  • Parteneriate strategice cu alte capitale europene
  • Înființarea unui birou de reprezentare și de atragere a fondurilor europene la Bruxelles

     Bucureștiul trebuie să devină atractiv și să se deschidă mai mult către marii investitori și către instituțiile internaționale de renume care doresc să își deschidă reprezentanțe în orașul nostru.

     Capitala noastră trebuie să fie un magnet pentru marile inițiative private și să devină reper pentru întreaga regiune.

     Administrația Capitalei trebuie să identifice cele mai bune căi pentru poziționarea Bucureștiului pe harta intereselor de business ale marilor corporații.

     În acest sens:

     Împreună cu echipa de la Primăria Generală, vom simplifica reglementările și vom adopta măsurile necesare pentru scurtarea perioadei de eliberare a avizelor pentru companii și firme. Astfel, încurajăm inițiativa privată şi eliminăm birocrația care îngreunează activitățile economice.

     Vom lua măsuri pentru reducerea birocrației în cadrul instituțiilor aflate în subordinea municipalității. Eficientizarea Centrului de Informare pentru Relații cu Cetățenii – Ghișeul Unic este o măsură importantă pentru a asigura o comunicare permanentă a cetățenilor cu administrația publică.

     Personal, voi fi garantul organizării de licitații transparente la nivelul administrației Capitalei. Acestea vor avea criterii de admitere largi, astfel încât să dea posibilitatea unui număr cât mai mare de companii să își prezinte ofertele, iar Primăria Generală să le poată accesa pe cele mai bune. În acest fel, va crește gradul de încredere al mediului de afaceri în administrație, iar compețiția va fi mai mare cu consecințe benefice asupra dezvoltării orașului.

     Vom constitui un Consiliu Consultativ al mediului de afaceri format din reprezentanți ai multinaționalelor, ai marilor investitori autohtoni, ai mediului de afaceri din zona întreprinderilor mici și mijlocii. Ne dorim crearea unui centru de excelență în afaceri la nivelul Primăriei Capitalei care să ofere expertiză în domeniul atragerii de investiții și dezvoltării inițiativei private.

     Vom înființa în cadrul Primăriei Generale un birou de sprijin pentru marile investiții, pentru că deschiderea municipalității către mediul investițional este esențială pentru o dezvoltare economică durabilă. A ușura povara administrativă de pe umerii celor care crează locuri de muncă și alimentează, prin plata taxelor și impozitelor, bugetul Capitalei noastre este o dovadă de respect și de normalitate.

     Vom propune parteneriate strategice cu alte capitale europene. Dialogul cu marile capitale ale Europei trebuie impulsionat în direcții strategice cum ar fi atragerea investițiilor, reducerea poluării, fluidizarea traficului sau transportul urban.

     Vom avea ca obiectiv prioritar creșterea nivelului de accesare a fondurilor europene, o modalitate fundamentală de finanțare a dezvoltării orașului, alternativă mult mai ieftină la accesarea de credite și a emisiunilor de obligațiuni. În prezent, Bucureștiul este cel mai îndatorat oraș al României, iar în 2015 a trebuit să plătească refinanțarea unei emisiuni de obligațiuni în valoare de jumătate de miliard de euro.

     Vom înființa un birou de reprezentare a Capitalei noastre la Bruxelles, în scopul creșterii gradului de accesare a fondurilor europene, inclusiv prin accesarea unor linii directe de finanțare de la Comisia Europeană.