fbpx

Cristian Busoi

Partidului Naţional Liberal
  • Cristian Bușoi
    • Despre mine
    • Acțiunile mele
    • Publicații
    • Comunitatea liberalilor
    • Energia de mâine
    • Media
      • Comunicate de presă
      • Foto
      • Video
    • Contact
  • PNL – Partidul Viitorului
  • București Astăzi
  • București European
    • București – Capitala noastră
    • Viziune
    • Unde suntem?
    • Principiile mele ca primar general
    • Unde vrem să ajungem?
  • Sănătate Publică
    • Spital european
    • Inițiative în Parlamentul European
    • Viziunea PNL în Sănătate Publică
    • Legea Farmaciei
    • CNAS

Drum cu prioritate în Bucureşti

powered by Cristian Bușoi, Chair of ITRE

Prima pagina
/
Energia de mâine
/
Drum cu prioritate în Bucureşti
01/10/2015

Un bucureştean pierde în trafic o zi de lucru de opt ore, în fiecare săptămână. Aceasta înseamnă scurtarea timpului petrecut alături de cei dragi, înseamnă un oraş poluat, degradare urbană, pierderi financiare, pe scurt, calitate scăzută a vieţii.

 

La sfârşitul anului 1989, în Capitală erau înmatriculate 180 de mii de maşini. Astăzi, pe străzile Bucureştiului circulă peste un million de autoturisme. Numai centrul Capitalei este tranzitat zilnic de aproximativ 50 de mii de şoferi. Numărul maşinilor înmatriculate în Capitală pare uriaş, raportat la dezvoltarea economică. Ce a determinat acest bum? Infrastructura de transport care a rămas la nivel primitive, din cauza unui management defecutos. În această vară, ANAF a pus poprire pe conturile RATB pentru o datorie de 272 de milioane de lei, ceea ce indică un management defectuoas al regiei. La colapsul din trafic, contribuie şi reţeaua de transport subteran, care este incompletă şi nu deserveşte toate zonele Capitalei. Nici în ceea ce priveşte transportul cu bicicletele nu s-a făcut vreun progres major. Doar 10 km de piste pentru biciclete, s-au delimitat în ultimii ani. În schimb, din portofelul public s-au cheltuit 10 milioane de euro pe piste, care au fost ulterior desfiinţate.

 

În urmă cu 17 ani, Agenţia Internaţională Japoneză de Cooperare, prin celebra strategie JICA, oferea soluţii punctuale la blocajele din trafic, dar şi o perspectivă de dezvoltare a Capitalei. Japonezii ne învăţau cât şi cum să investim pentru ca traficul din Capitală să se transforme din coşmar într-un vis frumos. Cu o administraţie responsabilă, concentrată pe cheltuirea eficientă a banului public, toate obiectivele din strategie trebuiau atinse în 10 ani. Nimeni nu trebuia să inventeze soluţii, ci doar să le implementeze. Cuvintele cheie, care din păcate au fost ignorate cu desăvârşire, erau implicare, responsabilitate şi bunăvoinţă din partea unui primar care ar fi trebuit să transpună propunerile asiaticilor din teorie în practică.

 

Din 1998 şi până astăzi, doar 10% din strategie a fost implementată. Dezvoltarea fără viziune din ultimii ani exclude, astăzi, din păcate o parte din soluţiile planului JICA.

Punctul de plecare al strategiei de congestionare a traficului din Bucureşti trebuie să fie reactualizarea masterplanului de circulaţie. Chiar dacă acest masterplan pare depăşit din cauza construcţiilor haotice, a lucrărilor abandonate sau făcute prost, pe bani mulţi, masterplanul oferă, în continuare, direcţia pe care trebuie s-o urmeze Capitala.

Eficientizarea transportului în comun reprezintă o condiţie esenţială în transformarea capitalei într-un Bucureşti europen, cu străzi decongestionate, aer curat şi maşini mai puţine. Soluţia este ca bucureştenii să aibă o alternativă atractivă şi viabilă la maşină. Pentru a atinge acest obiectiv, trasportul în comun trebuie să ofere, siguranţă, predictibilitate şi viteză de deplasare. Pe de altă parte, nimeni nu-şi doreşte să circule în autobuze sau tramvaie supraaglomerate şi care nu ajung niciodată la timp în staţii. De aceea, mărirea parcului auto al RATB este extrem de importantă, la fel şi crearea unui sistem de panotaj care să indice timpul până la venirea următorului autobuz. Soluţie eficientă, adoptată deja de capitale europene precum Varşovia sau Madrid.

O altă soluţie de decongestionare a traficului extrem de populară în vestul Europei este plata suplimentară a angajaţilor care folosesc transportul în comun sau bicicletele. În cadrul acestui plan, firmele private oferă un bonus financiar angajaţilor pentru a nu veni cu autoturismul personal la serviciu. Primăria poate determina acest comportament din partea agenţilor economici fie prin impozitarea diferenţiată a locurilor de parcare, fie prin deduceri de la plata taxelor locale.

 

În marile oraşe ale lumii, reţeaua de metrou are staţii frecvente, care încurajează publicul să folosească acest serviciu. La Paris, pe doar 87 de kilometric pătraţi, metroul are 245 de staţii. Metroul din Bucureşti acoperă cu doar 51 de staţii o suprafaţă de 5 ori mai mare. Distanţele dintre staţii reprezintă, de asemenea, o problemă. Reţeaua de metrou din Capitală a fost concepută cu distanţe de 1,5-1,7 km între staţii, prea mari pentru ca acest serviciu public să funcţioneze la parametri optimi. Rezultatul? Nu doar aglomeraţia din transportul de suprafaţă, ci şi problemele de rentabilitate de la Metrorex.

Nu în ultimul rând, construirea de parcări pe tot inelul central al Bucureştiului, conform masterplan-ului de circulaţie, lărgirea centurii la 4 benzi, crearea de piste de biciclete şi încurajearea transportului alternativ sunt soluţii care ar oferi Capitalei undă verde spre un Bucureşti european.

Scandalul VW și poluarea din marile capitale
Discurs ținut în cadrul dezbaterii "Infrastructură, trafic şi transport alternativ"
Cristian Busoi © 2023.
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul cristianbusoi.eu. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ