Pe 6 mai a avut loc, în Parlamentul European, seminarul de discuții „European Research involving animals – in conversation with Nobel Laureates John O’Keefe and May-Britt Moser”, pe care am avut onoarea să îl găzduiesc împreună cu colegul meu Philippe De Backer. La dezbatere au participat 2 dintre cei 3 laureați ai premiului Nobel pentru Medicină, în 2014, cercetătorii John O’Keefe și May-Britt Moser.
Am avut o dezbatere deschisă pe tema cercetării științifice pe animale, pornind de la cercetările pe care laureații le-au facut asupra celulelor care constituie un sistem de pozitionare în creier. Fără cercetarea pe animale, Profesorul O’Keefe nu ar fi descoperit prima componenta din acest sistem de pozitionare, adică un anumit tip de celule nervoase dintr-o zona din creier, denumită hippocampus, care era întotdeauna activata atunci când ne aflam într-un anumit loc dintr-o cameră. S-a ajuns astfel la concluzia că aceste „celule de localizare” trasează o hartă a camerei respective. De asemenea, May-Britt Moser și soțul său Edvard I.
Moser nu ar fi descoperit o altă componentă esențiala din sistemul cerebral de poziționare. Ei au identificat un alt tip de celule nervoase, pe care le-au denumit „celule-rețea”, care generează un sistem de coordonate și permit o poziționare precisă și gasirea unui drum străbătut anterior. Studii ulterioare au demonstrat felul în care celulele de localizare și celulele-rețea fac posibilă stabilirea pozitiei geografice și navigația pe ruta corectă. Cercetări avansate au demonstrat mai apoi că în cazul unor boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, aceste celule sunt primele afectate. De aici și până la găsirea unor tratamente eficiente, trenuie efectuate studii amănunțite, iar cercetare pe animale a eventualelor tratamente este necesară. Profesorii invitați au explicat că respectă legislația privind bunăstarea animalelor și totodată că datorită tehnologiilor avansate folosirea animalelor în scop științific s-a redus considerabil.
Invitații au vorbit de asemenea despre activitarea lor de cercetători, problemele pe care le întâmpină, modul în care sunt tratate animalele, precum și mediul în care trăiesc acestea pe durata cercetării. Una dintre concluziile acestui seminar a fost ca există țări, precum Marea Britanie, care au reguli foarte stricte în ceea ce privește cercetarea pe animale, dar există și state în care standardele nu sunt atât de ridicate și că transparența în cazul cercetărilor pe animale este foarte importantă pentru restabilirea încrederii cetățenilor preocupați de bunăstarea animalelor. Noua Directivă ar trebui să armonizeze la nivel european respectarea regulii celor 3R: Replacement, Reduction and Refinement (Reducerea, Înlocuirea și Perfecționarea).
Interzicerea cercetării pe animale în UE ar conduce doar la mutarea laboratoarelor de cercetare în țări extracomunitare sau pe alte continente, unde acest lucru este permis. Astfel, nu am pierde doar laboratoarele, ci și echipele de cercetători. Metode alternative se dezvolta și trebuie încurajate, dar deocamndată, cercetarea pe animale nu poate fi înlocuită complet. Având în vedere că procesul legislativ pentru noua Directiva va începe în curând, consider că trebuie să avem o dezbatere corectă, cât mai puțin emoțională, ținând cont de faptul că uneori știința și inovația nu pot progresa fără experimente sau studii șiințifice pe animale. Desigur însă că trebuie să ne asigurăm că bunăstarea animalelor este pe deplin respectată.
Printre participanții la dezbatere s-au numărat: Prof. Roger Lemon (University College London), Dr. Vicky Robinson (Chief Executive, National Centre for the Replacement, Refinement & Reduction of Animals in Research, UK), Dr. Siv Eggen (Clinical Veterinarian Kavli Institute for Systems Neuroscience / Centre for Neural Computation), Prof. Dr. Serban Morosan (Facultatea de Medicina Pierre et Marie Curie).